Categorisit la Digital
Magnetic Ink Character Recognition, or MICR este o tehnologie de recunoaştere a caracterelor utilizată iniţial în industria bancară. Această tehnologie permite computerelor să citească informaţii de pe documente tipărite. Diferenţa faţă de codurile de bare constă în faptul că MICR poate fi citit uşor de oameni.
Caracterele MICR folosesc fonturi speciale şi sunt tipărite cu cerneală magnetică sau toner, de obicei conţinând oxid de fier. Pentru decodarea caracterelor MICR, mai întâi se magnetizează caracterele de pe suprafaţa hârtiei, apoi caracterele sunt trecute printr-un cap de citire. Fiecare caracter care trece prin dreptul capului de citire produce o formă unică care poate fi uşor identificată de sistem.
Tipărirea cu cerneală magnetică permite caracterelor să fie uşor de citit chiar dacă ele sunt “overprinted” sau ascunse de alte marcaje. Rata erorilor este mai mică decât la sistemele cu recunoaştere optică. Pentru documentele tipărite corect, rata de necitire este de obicei mai mică de 1%.
MICR este standardizat de ISO 1004:1995.
Fonturile cele mai utilizate în întreaga lume sunt E-13B şi CMC-7. “13″ din numele fontului se referă la gridul de încadrare de 0,013 inch utilizat pentru designul său.
Model E-13B
Model CMC-7
Fontul E-13B conţine doar 14 caractere: numere 0-9 şi 4 simboluri speciale – TRANSIT, AMOUNT, ON-US şi DASH.
În finalul interviului pentru Revista Print Magazin am fost intrebat dacă digitalul bate offsetul? Am avut atunci pe moment un raspuns puţin evaziv şi parcă un pic speriat de cameră. Aş vrea acum să nuanţez puţin răspunsul.
Să începem cu începutul. Undeva pe la începutul anilor ‘80 litografia offset se lansa pe piaţă. Începea o nouă eră, era camerelor întunecate, a chimiei. Puţin mai târziu pre-press-ul şi film-based workflow-ul şi mai apoi tipografii din ce în ce mai sofisticate aveau să ne uimească rând pe rând cu noi şi noi descoperiri.
Au trecut aşadar mai bine de 30 de ani de dominaţie offset. În tot acest timp digitalul nu a stat pe loc dar nu a găsit destul loc pentru a se impune. Tehnologiile laser sau inkjet nu au putut să distrugă decât în proporţie destul de mică offsetul. S-au născut în acest timp tehnologii din ce în ce mai robuste, maşinării din ce în ce mai performante, dar…
Litografia offset distrusese la apariţia ei o altă tehnologie aceea a letterpress-ului care dominase şi ea piaţa mai bine de 20 de ani. Oare digitalului nu i-au fost de ajuns 30 de ani? Ei bine se pare că nu. Se pare că de data aceasta nu este deajuns să apară o nouă tehnologie. De această dată marketingul este cel care va dicta. Criza economică pare că a accelerat scăderea tirajelor, trecerea la tiparul on-demand şi trecerea la tiparul cu date variabile. Astfel pare că drumul spre digital va fi fără oprire.
În acelaşi timp nici offsetul nu stă pe loc. Furnizorii de tehnologie offset inovează continuu, reduc cât mai mult timpii de pregătire ai maşinilor de tipărit, automatizează cât mai mult, astfel că litografia offset nu pare să predea ştafeta digitalului.
Iată aşadar cum concurenţa a apărut. Cine va fi mai bun? Nu ştim şi nu putem acum să dăm un răspuns corect. Timpul probabil că va stabili dacă există un câştigător.
Deocamdată tiparul digital cu cerneluri uscate trebuie să dezvolte tehnologii de imprimare pe substraturi mai mari, să-şi mărească vitezele, să crească capabilităţile de culoare şi fiabilitatea. În acelaşi timp pay per click va trebui să dispară. Din acest punct de vedere digitalul cu cerneală inkjet pare să fie mult mai viabil. De aceea furnizorii încearcă să fie reprezentaţi de ambele tehnologii, astfel încât furnizorii de tipărituri să poată alege şi să poată spună care este mai bună pentru ei. Dar oare pot?
Personal cred că este o mare confuzie pe piaţa tehnologiilor acum. Nu pot decât să il parafrazez pe Frank Romano: “În aceste timpuri avem nevoie de furnizori sănătoşi. Ei sunt motivul pentru care furnizorii de tipar sunt mult mai productivi, ei sunt motivul pentru care industria progresează.”
Scriu acest articol după mai multe luni de absenţă şi după câteva luni în care principala mea activitate a fost să particip la foarte multe discuţii. Discuţii care au avut in majoritate acelasi cadru: tipografia.
Am să scriu astăzi despre un lucru care la prima vedere pare simplu şi pe care toata lumea pare să-l cunoască şi în acelaşi timp să-l ignore (poate pentru că încă este destul de scump): tiparul digital.
Când spui tipar digital te gândeţti imediat la o imprimantă pe care toată lumea o are pe birou sau mai repede te poți gândi la un copiator. Nu voi vorbi despre acest lucru cu care pun pariu ca majoritatea sunteți familiarizați. Voi vorbi despre tiparul digital productiv. Ca sa ma fac mai bine inteles am sa dau cateva exemple de tipar digital productiv: tipar carti in tiraj scurt (200-300 bucăţi), tipar cu date variabile (direct mail, transpromo, facturi, avize, etc), tipar comercial in volum redus (afişe, albume foto, etc).
Sunt doar cateva exemple de lucrări care intr-o tipografie normală offset nu sunt ușor de efectuat, fiind scumpe şi mâncătoare de resurse (timp, hârtie, manoperă). Pentru acest lucru am ales soluția de tipar digital color de la Kodak, Nexpress. Foarte mulți vezi zâmbi și veți spune: “Lasă-ne, ăștia fac poze!” Ei bine Kodak a intrat destul de bine și pe această piață a tiparului digital după mai multe transformări “economice” respectiv după ce a cumpărat Creo.
KODAK NEXPRESS S3000
Scriu despre aceasta soluție pentru că am avut plăcerea să o testez și să observ anumite lucruri. S3000 este o tipografie, o mașină de tipărit digital pentru producție. Foarte mulți care lucrați în tipografii sunteți zi de zi în contact cu mașini de tipărit offset în coală: KBA, ROLAND, Heidelberg, Mitsubishi, etc. Închipuiți-vă o astfel de mașină dar pentru tipar digital. Și dacă nu mă credeți iată dimensiunile: lungime 6,20 m, lațime 1,80, înălțime 1,70m.
Să facem mai întâi o fișă tehnică:
Configurație de bază:
- 5 grupuri
- 4 alimentatoare cu capacitate 11.000 coli
- al 5-lea alimentator poate fi din rolă
Tehnologie de imprimare:
- electrografică, 600 dpi, multibit
- posibilitatea de a alege între 5 tipuri de rastere:
clasic, line, optimum, supra și Kodak Staccato DX Screening
Dimensiune substrat:
- maxim 356 x 520 mm
- minim 279 x 200 mm
Dimensiune maximă de tipărire:
- 340 x 510 mm
Greutate hârtie
- de la 60 g/m2 până la 350 g/m2 necretată
- de la 80 g/m2 până la 350 g/m2 cretată
Substraturi:
- Hârtie: necretată, cretată mată, cretată lucioasă, texturată, fără lemn, reciclabilă, inclusiv o gamă largă de offset standard
- Substraturi speciale: necretate, cretată mat și cretată lucios pentru etichete, substrat transparent cu hârtie și folii opace
O să trecem acum la prezentarea mașinii prin comparație cu o mașină de tipărit offset în coală.
Sistemul de alimentare prezintă 4 tăvi cu o capacitate maximă de 11.000 de coli. Cele 4 tăvi pot fi alimentate cu tipuri diferite de substraturi şi pot fi folosite concomitent, adică dintr-un fişier anumite pagini pot fi tipărite pe un anume substrat, altele pe altul fără a fi nevoie să opriţi maşina. Ea poate fi alimentată şi cu hârtie din rolă, în acest caz fiind necesar şi achiziţionarea unui cutter care să transforme hârtia în coală.
Sistemul de transport este alcătuit dintr-o folie PVC care are un dublu rol. Primul este acela de a transporta şi fixa (prin electrizare) coala, al doilea acela de a asigura presiunea necesară imprimării (joacă rolul cilindrului de presiune).
Cerneala folosită este de tip uscat (dry ink). Seamănă foarte bine cu un toner dar evident cu alte proprietăţi. NexPress-ul S3000 are 5 grupuri de culoare. Al 5-lea grup de culoare are 4 caracteristici unice: intelligent coating, intelligent color, MICR şi glossing care du posibilitatea lărgirii spectrului de lucrări posibile a fi tipărite digital. Să le luam pe rând.
Intelligent Coating. Kodak a inventat o cerneală transparentă. Foarte mulţi, care lucraţi în domeniul offset folosiţi lacuri acrilice mate sau lucioase. Acelaşi lucru se poate intâmpla acum şi digital. Cerneala transparentă denumită Clear Ink, mată se poate aplica automat pe toată coala ca un strat protectiv, pe texte şi pe imagini sau parţial, numai pe anumite zone, Clear Ink selectiv.
Intelligent color. De foarte multe ori ne lovim de lucrări care folosesc culori Pantone sau ne dorim să extindem gamutul de culoare. Acest lucru este posibil acum şi digital. Kodak posedă tehnologia de a reproduce aproape 80% din codul Pantone. Ba mai mult Kodak are tehnologia de a lărgi gamutul de culoare prin introducerea unei componente RGB.
MICR. În ultimul timp tiparul de securitate prinde contur din ce în ce mai bine pe documentele oficiale. Înlocuind Clear Ink-ul din al 5-lea grup cu Micr Ink se pot produce documente securizate şi digital.
Glossing. Al 6-lea grup, care este extern maşinii poate face ca Clear Ink-ul mat aplicat de al 5-grup să se transforme în lucios. Acest lucru are un mare impact pe coperţi de carte, ilustrate, broşuri. Cel mai mare avantaj este că aceste lucrări care par a fi plastifiate lucios, dar nu sunt pot fi reciclate fără vreun impact asupra mediului.
Am folosit intenţionat în toate cele 4 descrieri de mai sus “acum şi pe digital” tocmai pentru a accentua şi mai mult că tiparul digital productiv a avansat enorm şi nu mai e cazul să îl tratăm cu indiferenţă.
După cum se poate observa în schema de mai sus sistemul de imprimare seamană foarte mult cu unul de la o mașină de imprimat offset în coală. Prin efectul de încărcare electrostatică se scrie imaginea pe cilindrul de imagine (cilindrul de placă la offset), imagine care se transmite pe cilindrul de imprimare (cilidrul de cauciuc la offset) și mai departe pe coală. Cerneala aplicată pe coală va fi fixată cu adevărat abia după ce coala va trece prin fuser.
NexPress S3000 beneficiază de perfector. Un perfector extrem de simplu format dintr-o curea elastică care preia coala și o răsucește cu o exactitate maximă. Orice tipograf ar fi mirat să aplice testul “înțepării” colii și să observe că fața-verso imaginea este aplicată perfect.
Sistemul de eliminare prezintă 2 moduri de eliminare. Unul prin partea superioară atunci cand e vorba de un tiraj scurt și unul cu masă de eliminare identică cu cea de la offset (pe lanț).
Ca un amănunt surpriză toată mecanica de interior a fost proiectată de Heidelberg.
Categorisit la Comentarii, Despre culori, Dictionar, Digital, Finisare, Fonturi, Hartia, Istorie, JDF, Mediu, PDF, Prezentare soft, Stiri, Tipar offset
Incepand cu 20 februarie 2008 ma puteti gasi la urmatoarea adresa de internet:
www.poligrafica.info
Categorisit la Digital, Fonturi, Prezentare soft | Etichete: Fonturi, reguli, text
Odată cu apariţia tiparului au apărut şi primele reguli de culegere a textului. Cunoştinţele despre tipar ale unui meşter erau arătate prin aşezarea în pagină a textului. Pe măsură ce se aprofundează tehnica tiparului, s-au executat case de litere mai bune, iar tiparul arăta mai bine. Bineînţeles că în momentul apariţiei tiparului cu litere din metal s-au organizat şi structurat şi regulile de culegere a textului. Regulile sunt foarte bine definite în STAS-uri.
Odată cu apariţia computerelor parte din reguli s-au păstrat, pentru că de fapt computerul a importat aceste reguli, iar unele chiar s-au îmbunătăţit. La noi în ţară lucrurile nu stau chiar aşa. Şi drept dovadă mergeţi şi cumpăraţi orice manual pentru copii şi vă veţi convinge. N-aş vrea să fiu rău faţă de colegii (foştii) mei pentru că am activat şi eu vreo 9 ani în acest domeniu şi nu prea am ţinut cont de ele. Şi nu am ţinut cont pentru că de fapt nu am lucrat într-un mediu prea profesionist, iar majoritatea lucrurilor le-am învăţat făcând şi stricând. Abia mult mai târziu am lucrat cu oameni care lucraseră în tipografie şi de la care am început să învăţ şi să observ că lucrurile se leagă între ele. Nu spun că aceste reguli nu sunt făcute să nu fie încălcate pentru că designul de azi îţi dă această posibilitate, dar măcar pentru cei care vor culege în continuare cărţi tehnice ar fi bine să ţină cont de ele.
Categorisit la Comentarii, Dictionar, Digital, Hartia, Istorie, Mediu, PDF, Prezentare soft, Stiri, Tipar offset | Etichete: cuvinte explicate, Dictionar
Coloncifra – numărul de ordine al paginii unei cărţi sau publicaţii plasat la partea inferioară sau superioară a paginii.
CMS – Color Management System: sistem de control, calibrare şi caracterizare electronică care asigură consistenţa şi acurateţea culorii în procesul de printare începând de la scanare şi până la reproducerea în tipar.
demotică - scriere cursivă apărută spre sfârşitul secolului VII î.e.n, numită populară sau curentă; era folosită pentru scrierea contactelor, textelor juridice, documentelor administrative.
fălţuire – procedeu prin care colile mari de tipar sunt îndoite până la formatul cerut.
hieratică – scriere sfântă, folosită în general pentru redactarea unor scrieri religioase.
hieroglifică – scrierea cea mai veche, care folosea figuri drepte semne (ideograme); fiinţele însufleţite priveau în direcţia începului inscripţiei.
impoziţie – procesul de aranjare a paginilor unei cărţi pe o coală de tipărit; în general tipografiile tipăresc pe coli mari de tipar (61×86, 70×100) după care aceste coli sunt “fălţuite” (îndoite) până se ajunge la formatul normal al cărţii.
Portable Document Format (PDF) – format universal de fişier care păstrează fonturile, imaginile, grafica şi paginarea oricărui document sursă, indiferent de aplicaţia şi platforma pe care a fost creat.
pergamentul – este o piele de animal (oaie, viţel, capră) prelucrată special în trecut pentru a se putea scrie pe ea; a fost folosită odinioară în loc de hârtie.
Portable Job Ticket Format (PJTF) - tichetul job-ului de tipărit, de la Adobe, format bazat pe PDF; făcând o analiză tehnică, CIP3 a aprobat o nouă codare pentru PJTF numită PPF.
Print Production Format (PPF) – specificaţii dezvoltate de CIP3, cunoscute acum sub numele de CIP4, care defineşte cum o tipografie face trecerea datelor de producţie de la pre-press până la finisare; momentan, versiunea 3.0 a PPF este bazată pe limbajul PostScript.
pre-press – termen utilizat în industria tipografică pentru procesele şi procedurile de pregătire a matriţelor de tipar (incluzând aici: pregătirea fişierelor, pregătirea filmelor sau direct a plăcilor de tipărit)
plug-in - Un plugin (provine din verbul englez plug-in, care înseamnă a conecta şi se citeşte aproximativ “plag in”) este un program care poate să se integreze într-un alt program (de bază) pentru a îndeplini funcţii specifice.
Categorisit la Digital, Stiri | Etichete: capete de printare, piezo, tehnologie de imprimare, thermal, wide-format
Două, cele mai abordate tipuri de construcţie a capetelor pentru imprimantele inkjet sunt capetele termale şi capetele piezoelectrice, numite în general piezo. Tehnologia capetelor inkjet piezo – cea mai utilizată astăzi în industria “wide-format” – utilizează un material piezoelectric, în “călimara”, în spatele fiecărui cap în loc de un element termic.
Când i se aplică o tensiune, materialul piezoelectric îşi schimbă forma şi dimensiunea, generând un puls de presiune în cerneală, forţând astfel picăturile de cerneală prin capete. Este cam acelaşi lucru ca şi la capetele termale, dar generează un puls de presiune utilizând un principiu fizic diferit.
Tehnologia capetelor piezo acceptă de asemenea mai multe tipuri de cerneală din cauza construcţiei capetelor şi a materialelor. Cernelurile solvent, cernelurile UV, cele pe bază de coloranţi şi alte tipuri de cerneală folosesc deja această tehnologie.
Rezoluţiile de astăzi sunt în general mari şi sunt citite în ambele direcţii de printare. Direcţia “X” sau direcţia capului de printare este primul număr; al doilea număr care face referire la rezoluţie este legat de viteza de înaintare a mediei de tipărit. De exemplu: 720 x 1440 înseamnă că rezoluţia adevărată este de 720 pixeli pe direcţia “X” cu o creştere a rezoluţiei de 1440 pixeli pe direcţia “Y”.
// articol tradus din http://americanprinter.com
